Ne reintoarcem, sub impactul digitalizarii, la forme de gandire pre-moderne, similare comunicarii orale? Inseamna asta, oare, ca mai putina lectura conduce la o erodare a acelor competente si valori care fac posibila democratia? Multi critici ai culturii actuale ar raspunde cu un DA raspicat, poate chiar si unii dintre noi. Si totusi, stim sigur ca lectura chiar are un impact ce poate fi masurat empiric asupra capacitatilor de a gandi mai bine? Istoria nu duce lipsa de dictatori culti…

Interviu cu James Daunt, CEO-ul librariilor Waterstones si Barnes & Noble

Raportul Children and Young People’s Reading in 2025 al National Literacy Trust evidențiază o criză gravă a lecturii de plăcere în Marea Britanie, fiind la un nivel record minim din 2005: doar 32,7 % dintre copiii și adolescenții (8–18 ani) se bucură de lectură și doar 18,7 % citesc zilnic în timpul liber . Declinul este mai accentuat în rândul băieților și al adolescenților, precum și al celor defavorizați socio‑economic . Cel puțin jumătate dintre tineri continuă să citească literatură tipărită lunar (ficțiune: 49 %, non‑ficțiune: 40 %). Motivațiile principale sunt curiozitatea, starea de bine și conexiunea socială, arătând că lectura are potențial de redresare dacă se oferă autonomie de alegere și se conectează cu interesele și mediile tinerilor.

O recapitulare cu verva a starii actuale a lumii editoriale (US/UKcentric) si a modului in care AI va influenta toate dimensiunile lumii editoriale - de la autori la genurile literare - de catre un veteran al industriei, Thad Mcllroy.

Pe fondul ascensiunii smartphone-urilor și inteligenței artificiale, lectura „tradițională” – aprofundată, liniară, pe pagină – devine tot mai rară, mai ales în rândul tinerilor, în timp ce lectura migrează spre formate scurte, hibride (newslettere, podcasturi, subreddits) și în principal prin mediere digitală. Ratele cititului recreativ scad: formatul lung (romane, analize complexe) pare rezervat unui segment tot mai restrâns, pe când textul devine un material brut pe care AI-ul îl sintetizează, remixează sau adaptează la cererea utilizatorului – generând o experiență de citire interactivă, personalizată.

Cititorii americani tânjesc după narațiuni tradiționale și realiste, în special thrillere sau mistere, evitate fiind povestirile experimentale sau fanteziste (ex. roboți inteligenți, animale vorbitoare). Rezultatele coincid cu cele ale studiului The Bestseller Code (Archer & Jockers).

Inregistrarea video a unui webinar despre impactul AI in campul productiei de audiobooks.

Editiile in limba engleza disrup in continuare pietele locale, iar editurile devin tot mai vocale.

Un studiu un pic mai vechi, dar interesant, caci se ocupa de tema mediilor imersive, in relatie cu consumul de carte.

o harta interactiva cu carti din toata lumea

Sekai este o platformă emergentă de storytelling asistat de AI, care permite creatorilor să colaboreze în timp real folosind instrumente generative, și care integrează un sistem blockchain (Story Protocol) pentru a tokeniza proprietatea intelectuală, permițând protecție, licențiere și monetizare a conținutului. De asemenea, platforma se poziționează ca o variantă în stil «Kindle Worlds», dar pentru AI, menită să echilibreze creativitate și drepturi de autor într-un univers narativ colaborativ

Sudowrite, principala platformă de generare AI pentru scriere creativă, a lansat un nou instrument numit Muse. Ei îl promovează drept „prima inteligență artificială creată special pentru ficţiune”.