Books & Reading & Bookstores #23

Targul de carte de la Frankfurt s-a incheiat in urma cu 2 saptamani, iar ideile si realitatile care au propulsat aceasta editie anunta un viitor tarat de incertitudini si de tumultul schimbarilor. Pe de-o parte, teama de impactul AI este in continuare prezenta, desi este mult mai temperata in urma performantelor sub asteptari ale noilor versiuni de LLM-uri. AGI (artificial general intelligence) nu mai este o realitate care ne asteapta imediat dupa colt, iar speculatiile ca AI este o bula economica ce urmeaza sa se sparga, a mai redus din anxietati. Pe de alta parte, optimismul fata de AI ca instrument capabil sa imbunatateasca si sa eficientizeze operatiunile din interiorul tipografiilor si ale editurilor este in crestere. Totusi, industriei ii lipsesc exemplele de bune practici de implementare a AI-ului, care sa aduca beneficiile asteptate la o scala suficient de semnificativa incat sa justifice riscurile si costurile de implementare. Pentru asta mai avem de asteptat cativa ani. AI a ramas un subiect central al editiei de acest an, dar cu o inclinare a balantei - cel putin pentru anumiti actori din piata de carte - dinspre frica inspre optimism moderat.

Audio-book-urile sunt deja de cativa ani printre temele predilecte ale industriei de carte. Nu doar pentru ca ultimii ani au vazut o crestere sustinuta in Europa deja de mai bine de 8 ani si se asteapta ca acest trend sa continue, ci si pentru ca este unul dinspre spatiile cele mai efervescente in ceea ce priveste competitia si inovatia. Iar prezenta capabilitatilor AI-ului (concrete si ipotetice) galvanizeaza in jurul acestui format de carte sperante foarte ridicate din partea editurilor si a autorilor.

Aceste doua subiecte - AI si audiobooks - precum si altele asociate (de exemplu aparitia de noi actori in campul publicarii de carte ce se indeparteaza de modelul traditional al relatiei dintre autori si editura, precum si forme noi de distribtutie a cartilor - in special in sfera self-publishing-ului) semnaleaza o transformare a modelului traditional de publicare, care tinde sa devina tot mai mult un ecosistem axat pe continut , agnostic cu privire la format si la modul de livrare si acces.

1. (Video) What the Audiobook Listeners Want 2025

• BookBeat recomandă publisherilor să se concentreze pe titluri de ficțiune și serii, acestea generează cea mai mare loialitate și timp petrecut de ascultători.

• Principala categorie ascultată este crime, urmată de non-ficțiune și cărți pentru copii. Totuși, ascultătorii petrec cel mai mult timp pe ficțiune seria (fantasy și crime), nu pe non-ficțiune sau titluri standalone.

• 95% dintre ascultători au sub 35 de ani – predomină segmentul 25-34 ani în piețele mai noi (Germania, Polonia); piețele mature (Nordice) au și adulți peste 50+ ani.

• Ascultatul de audiobookuri devine un obicei zilnic: graficul arată vârfuri în timpul navetei, seara înainte de culcare și sâmbăta-duminica la prânz – comportamentul este stabil după câțiva ani.

• Mit „cartea scurtă” este fals: Ascultătorii nu preferă neapărat cărți scurte; fantasy are medie de 14 ore ascultare și crime 11 ore. Cărțile foarte lungi pot genera engagement mult mai mare.

• „Long tail” nu aduce venituri substanțiale: Deși 97% din titluri au cel puțin un start, doar 20% (aprox. 40.000 din 200.000) ating peste 1.000 de ascultări. Pentru succes financiar, publisherii trebuie să fie activi cu titluri noi și serii up-to-date, nu doar să mărească catalogul.

• 70% dintre cărțile ascultate în 2025 au fost publicate în ultimii 4 ani, evidențiind importanța noutății și trendurilor recente.

• Localizarea e crucială: Majoritatea ascultă în limba locală (ex: 94% în Suedia); doar Olanda și Norvegia au procente mari de ascultări în engleză.

• AI naration este doar „buzzword” pentru ascultători: Calitatea naratorului uman este preferată, AI are impact minor. AI translation poate ajuta publicarea rapidă, dar calitatea e esențială.

• Top titluri audiobooks pe piețe mari:

  • Germania: Romantasy (autori ca Rebecca Yaros, Colleen Hoover)

  • Finlanda, Suedia, Polonia: Harry Potter domină, plus fantasy local și thrillere.

Concluzii practice pentru publisheri:

• Focus pe serii, titluri de ficțiune și autori activi pe Social Media

• Construiește audiență pe trenduri și autori deja cunoscuti si apreciati

• Extinde catalogul cu titluri și serii noi, nu doar backlist

• Valorifică localizarea, traducerile rapide de calitate și naratorii premium.

• Nu miza doar pe volum; activitatea editorială contează mai mult decât mărimea catalogului.​

2. (Video) The International Book Market Uncovered: Key trends in 2025 from around the world

• Analiză globală: Studiul prezintă vânzările de cărți tipărite pe 16+ teritorii internaționale în primele 8 luni ale lui 2025, cu date din librării online, librării fizice și magazine mixte (supermarketuri).

• Ficțiunea domină: Genurile crime, thriller, romance, young adult și fantasy sunt motorul pieței globale. TikTok continuă să impulsioneze vânzările de ficțiune.

• Non-ficțiunea are dificultăți: Scade în general, rămâne populară doar pe segmente de dezvoltare personală și subiecte locale.

• Cărți pentru copii și benzi desenate: Categoria în creștere, mai ales datorită inițiativelor naționale de lectură.

• Romane de dragoste și fantasy: Serii de gen (Rebecca Yaros, Sarah J. Maas) domină multe piețe.

• Localizare: Cărți de gastronomie și ficțiune scrisă de autori locali sunt importante pentru multe țări.

• Prețul mediu de vânzare crește, dar sub rata inflației în majoritatea țărilor.

• Online vs fizic: Vânzările online sunt „noul normal”; librăriile fizice rămân esențiale pentru comunitate și piață.

3. (Raport) Global 50 Publishing Ranking

Raportul analizeaza top 50 edituri din lume, in baza declaratiilor financiare ale acestora. Raportul nu tine cont, prin urmare de numarul de carti vandute , ci de reztultatul total al activitatii, si include atat edituri de care publica trade books, cat si cele active in campul publicarii de carte stiintifica si educationala. In acest document insa, interesanta e mai degraba sectiunea Publishing beyond Publishers, care exploreaza procesele de formele de hibridizare si de transformare a peisajului ediotorial.

Principalele transformari din lumea editoriala, care nu sunt corect evaluate si incorporate in analizele cu privire la vanzari, tendinte si modele de consum:

• Platforme de self-publishing: Servicii precum Amazon Kindle Direct Publishing (KDP), Wattpad și Yuewen China Literature le permit autorilor să sară peste editurile tradiționale și să ajungă direct la cititori. Autorii își pot publica singuri cărțile, pot interacționa cu publicul și își pot monetiza conținutul.

• Modele de abonament: Exemple ca Storytel și Scribd au transformat cartea într-un serviciu de abonament, oferind acces la e-bookuri și audiobooks pe bază de subscripție. Storytel, de pildă, s-a extins cu succes la nivel internațional, redefinind cartea digitală ca serviciu, nu doar ca produs.

• Povestiri serializate și vizuale: Platforme precum Webtoon și Wattpad Webtoon Studio se axează pe conținut narativ serializat, animat sau vizual, conceput special pentru obiceiurile moderne de consum digital.

• Platforme audio pentru copii: Inovații precum Tonies și Yoto au lansat box-uri audio fără ecran, destinate copiilor, în care poveștile sunt accesate prin figurine interactive și conținut original – o modalitate jucăușă și interactivă de a citi/citi asculta povești.

• Platforme digitale de storytelling: În India, servicii ca Pratilipi și Matrubharti permit auto-publicarea și povestirea în limbile regionale, facilitând accesul autorilor la un public diversificat.

• Integrarea AI: Companii precum ElevenLabs combină self-publishingul cu generarea și distribuția de audiobooks cu ajutorul inteligenței artificiale, dând creatorilor posibilitatea să producă și să vândă direct audiobooks.

• Expansiune internațională: Platforme ca Clube de Autores și Storytel s-au extins către teritorii noi, aducând modele de publicare inovatoare în regiuni unde distribuția tradițională de carte este mai puțin dezvoltată.

4. (Video) Executive Talk: Christian Schumacher-Gebler

   O tema recurenta in ultimii 3 ani de Frankfurt este cea a exporturilor de carte (ieftina) in limba engleza catre pietele europene. Un interviu pe acest subiect, cu directorul Bonnier Germania - Christian Schumacher-Gebler - clarifica realitatea cu care se confrunta tot mai multe edituri locale, care afla ca sunt in competitie nu doar cu actori locali, ci si cu giganti internationali.

Principalele puncte prezentate de Christian Schumacher-Gebler cu privire la exportul titlurilor în limba engleză pe piețele non-anglofone:

• Trend în creștere: Tot mai mulți cititori din Europa (Germania, Olanda, Franța etc.) preferă să cumpere direct titluri în limba engleză, în detrimentul traducerilor locale.

• Impact asupra pieței și drepturilor: Editurile britanice (și americane) exportă volume paperback foarte ieftine în Europa, adesea în același timp cu lansarea traducerilor hardcover realizate de editorii locali. Aceste ediții englezești sunt vândute la prețuri semnificativ mai mici, afectând grav capacitatea editorilor locali de a recupera investiția și de a menține valoarea traducerilor.

• Efect financiar: Veniturile din vânzarea acestor cărți ajung la editurile britanice, nu ecosistemului editorial local, care investește în marketing, evenimente și promovarea autorilor pe piața națională.

• Erodarea ferestrei de traducere: Exportul accelerat al edițiilor originale în engleză erodează fereastra tradițională pentru lansările în traducere, afectând publisherii locali și dezvoltarea notorietății locale a autorului.

• Nevoia de noi modele: Schumacher-Gebler propune ca editorii europeni să aibă dreptul să publice și să distribuie ediții în engleză (de exemplu pentru editiile hardcover din Europa), astfel încât veniturile să rămână în industria locală și să fie protejate drepturile autorilor.

• Gestionarea strategică a drepturilor: Critică practica actuală a editorilor britanici care insistă să includă toată Europa în vânzarea drepturilor în engleză, amenințând că nu vor semna cu agenți dacă nu primesc aceste drepturi. Consideră că acest sistem trebuie reformat, astfel încât editorii europeni să poată investi cu adevărat în publicarea atât a edițiilor traduse, cât și a celor originale.

• Interesele autorilor: Modelul actual, în opinia sa, afectează și autorii – prin diminuarea veniturilor din drepturi de autor obținute din ediții locale la prețuri superioare, și pe termen lung prin scăderea investițiilor în dezvoltarea brandului autorului pe piața europeană.

• Răspunsul industriei: Mulți editori europeni caută deja soluții, inclusiv negocierea pentru drepturi asupra edițiilor în engleză destinate propriilor piețe; progresul depinde de o cooperare la nivel de industrie și de o schimbare de mentalitate în rândul marilor grupuri editoriale internaționale.

5. (Video) Toate discutiile de anul acesta de la targul din Frankfurt au fost inregistrate si sunt disponibile gratuit aici.

Cateva recomandari:

1. Publishing Meets the Creator Economy: Rights, Reach and the Future of Flexible Publishing | Frankfurter Buchmesse

2. The Competence of Futures Literacy | Frankfurter Buchmesse

3. Navigating the new frontier: Content discovery and distribution in an AI world | Frankfurter Buchmesse

4. Expanding the Way We Think About Audio — Publishing Perspectives Forum - Part 1 | Frankfurter Buchmesse

5. Expanding the Way We Think About Audio — Publishing Perspectives Forum - Part 2

6. Spotify Audiobooks: The Latest Chapter

7. Why Readers Will Skip Your eBook in 2026 | Frankfurter Buchmesse

6. (Revista) Publishing Perspectives a dedicat un numar industriei de carte din China. Desi poate parea un subiect indepartat de grijile si preocuparile noastre cotidiene, e important sa nu ignoram ce se intampla in China, teren de joaca al unora dintre fortele viitorului care, desi pot sa nu fie inca prezente in propriile noastre piete de carte, ar putea deveni. Un exemplu elocvent este structura veniturilor pietei de carte: 60% din venituri provin din lectura digitala (aici sunt incluse atat platformele digitale de lectura de tip web novel, cat si e-books, audiobooks si accesarea de continut profesional prin diverse baze de date, reviste de specialitate, cursuri online etc)

   

   Recomand articolul New developments in China’s Publishing industry 

7. (Audio) Alte informatii despre FBF - Publishing Perspectives a lansat un podcast, transmis live chiar din inima targului. Recomand Episodul 2, despre cum AI influenteaza lumea editoriala.

8. (White Paper) FBF a lansat la editia de anul acesta un White paper, in colaborare cu Dosdoce despre AI si industria Audio. Il puteti descarca de aici, odata ce va abonati la newsletterul lor.