Books & Reading & Bookstores #26

[VIDEO] Profesorul francez David Piovesan (Lyon 3) si-a prezentat cercetarea despre modelele europene de business ale librariilor. Am mai mentionat cartea sa intr-un newsletter anterior . Bookselling Research Network din UK (al carui membru sunt si eu) l-a rugat sa faca o prezentare a cartii, pe care o puteti vedea aici . Urmeaza sa fac o recenzie cartii in urmatoarea perioada, din care voi publica excerpte si in acest newsletter. Datele despre Romania nu sunt tocmai la zi ( i.e greseste numarul de librarii pe care le detine lantul Carturesti si se uita la dinamica de piata si la raportul de forte dintre jucatorii din piata de carte prin lentila unui observator occidental), dar informatiile despre pietele de carte din celelalte tari din partea aceasta a Europei sunt revelatoare.

[VIDEO] Printing Impressions, o alianta a celor mai mari tipografii din SUA, a organizat un webinar despre dificultatile cu care se va confrunta, mai ales din punct de vedere logistic, piata de carte din US in anul 2026. Pentru ca inregistrarea webinarului este accesibila doar celor inscrisi, il puteti urmari introducand adresa de e-mail raul.pavel at foreignbooks.net.

[CERCETARE] Recent, s-a lansat Barometrul de consum cultural 2024, o publicatie a Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), din subordinea Ministerului Culturii. Barometrul de Consum cultural este lansat in fiecare an si urmareste tendintele de consum cultural - public si non-public - din Romania. In data de 16 ianuarie, de la ora 18:00 voi modera o intalnire cu cercetatorii din spatele editiei din acest an a Barometrului (in Carturesti Verona). Printre cele mai semnificative tendinte observate in anul 2024 se numara:

• În ultima decadă se înregistrează o scădere accentuată a lecturii de cărți

• Educația este principalul factor care diferențiază consumul. 46% dintre persoanele cu studii superioare citesc săptămânal cărți, comparativ cu doar 13% în rândul celor cu studii gimnaziale.

• Tinerii (18-35 ani) sunt consumatori mai fideli de cărți decât alte categorii de vârstă, 32% dintre aceștia citind cel puțin o dată pe săptămână (format tipărit sau digital).

• Deși important, venitul are o influență mai mică decât educația în modelarea obiceiurilor de lectură.

• Există o tendință de creștere a folosirii internetului pentru achizitia de cărți. Aproximativ 31% dintre utilizatorii fideli de internet îl folosesc pentru a cumpăra cărți sau bilete la evenimente culturale.

• Aproximativ 75% din populație nu au împrumutat sau citit cărți la bibliotecă în ultimul an. Totuși, în bibliotecile publice, nivelul de lectură s-a menținut relativ constant în ultimii 10 ani, cu o revenire rapidă după perioada pandemiei.

• Persoanele cu educație superioară sunt mult mai active în mediul online pentru achiziția de produse culturale (peste 60%), spre deosebire de celelalte categorii educaționale unde procentul nu depășește 35%

[DATE STATISTICE] Daca va interseaza statisticile culturale, UNESCO a publicat anul acest un profil de tara al Romaniei. Cartile si presa sunt, in continuare, principalul export cultural.

[RAPORT] In 2003, Gayle Feldman, editoare la Publisher’s weekly, cel mai important site de stiri despre industria editoriala din Statele Unite, publica un raport despre transformarile din industria de carte in perioada 1975-2002 - BEST AND WORST OF TIMES: THE CHANGING BUSINESS OF TRADE BOOKS, 1975-2002. Poate va intrebati de ce aduc vorba despre un raport atat de vechi. In primul rand pentru ca principalele tendinte identificate de catre autoare au devenit factorii determinanti ai campului editorial din lumea anglo-saxona si nu numai. Cateva exemple, mai jos.

• Consolidarea agresiva a pietei

• Cultura celebritatii si tranfromarea cartii in divertisment

• Revolutia tehnologica si aparitia gigantului Amazon

• Ponderea tot mai mare in vanzari a frontlist-ului, in detrimentul back-listului (desi in ultimii ani vedem o resurgenta a back-listului)

• Profesionalizare/birocratizare editoriala - mai ales acolo unde editurile fac parte din conglomerate/grupuri media

• Importanta tot mai mare a departamentului de marketing in detrimentul celui editorial

[ARTICOL] Le monde Diplomatique publica un elogiu adresat presei tiparite, un manifest pentru rezistența culturală și politică prin intermediul hartiei în fața dominației algoritmice si a invaziei spatiului privat.

[ARTICOL] se pare ca 2025 a fost un an foarte prost pentru cartea de non-fictiune din UK. Trendul este prezent si in alte tari. The Guardian incearca sa explice de ce.

[ARTICOL] Revista Cultura are un articol despre istoria post-decembrista a presei cotidiene. Dincolo de inlocuirea jurnalismului cu clickbait si dezinformare, asistam la o saracire a mediului informational si la o vulnerabilizare continua a mediului civic din Romania. In conjunctie cu un consum scazut de carte si cu trecerea catre un consum cultural de divertisment, conform Barometrului de consum cultural 2024, asistam la o degradare a spatiului civic ce nu pare sa incetineasca. Piata de carte este parte dintr-un ecosistem cultural. Ea nu poate avea succes cand toate celelalte elemente de infrastructura si practici culturale sunt in mod continuu subminate - financiar, social sau politic. Este facil sa ne explicam disparitia presei tiparite drept o simpla schimbare in modelele de consum - hartie out, digital in. Dar presa tiparita nu dispare numai ca medium, ea dispare si ca modalitate de narare a realitatii, de directionare a atentiei, de consum autonom si ca modalitate de a lansa noi voci - jurnalistice, eseistice - in spatiul public, independent de algoritmi. Sigur ca marile jurnale tiparite nu sunt deloc inocente cand vine vorba de finantari ilicite, off-shores dubioase, manipulare si propaganda politica - trebuie doar sa ne aducem aminte de anii ‘90 si de ce se intampla la televiziuni de mai bine de 30 de ani. Dar istoria nu este un camp static. Ceea ce inainte era un agent al puterii, poate deveni, in timp, un actor al rezistentei. Sa nu fetisizam mediumul - hartia tiparita - dar nici sa nu o consideram doar o tehnologie. Nu exista vechi si nou, exista re-mediere. Iar presa tiparita, precum cartea tiparita, aduc cu sine o forma de rezistenta a atentiei la o economie tot mai axata pe exploatarea ei.