formatul Mass Market Paperback (MMP) urmeaza sa dispara din piata de carte Nord-Americana. Timp de aproape 100 de ani, acest format a reprezentat punctul de contact dintre lectura si mase, prin pretul foarte mic, prezenta sa aproape ubicua in spatii nonconformiste de difuzare (gari, farmacii, magazine, chioscuri etc) si dislocarea unui model editorial concentrat pe formatul de tip Hardback - prezent in librarii si comunicand prestigiu social si exclusivitate.

disparitia MMP nu este doar expresia unor conditii economice adverse - cresterea pretului de productie si a hartiei ar fi facut din continuarea publicarii MMP o afacere putin profitabila. Este si expresia unei tranzitii in modul de consum al cartii. Consumul ocazional si cel intesiv de literatura asa numita de gen (SF, Fantasy, Romance etc) s-a mutat in mediul digital si este consumata pe telefon, e-readers, audiobooks. Apare astfel un tip de consum polarizat : lectura larga, asa -zisa literatura de masa, pentru care cititorul nu detine proprietatea produselor achizitionate, doar plateste pentru o licenta ce-i confera dreptul lecturii si o un public care isi permite, prefera sa detina obiectul fizic.

Pretul este intotdeauna un element de luat in calcul - cand o carte costa echivalentul unei luni de abonament pe o platforma de streaming (video, audio, ebooks) - o parte dintre cititorii ocazionali, si din cei intensivi - vor prefera varianta economic mai accesibila. Desigur, cartea fizica inca are putere de atractie - este tot mai mult un obiect de prestigiu si de identitate sociala, care astazi nu se mai transmite pe linie de clasa sociala, cat pe linie de generatie.

Un efect indirect al disparitiei MMP este si pierderea, pentru autorii debutanti, a accesului la un tip de publicare prin care isi puteau deprinde si forma stilul. Multipli autori, astazi canonici, au avut sansa sa publice in acest editii inainte de a deveni celebrati si preluati in editiile exclusive de astazi - Arthur C. Clarke, Stephen King, Philip K. Dick etc. Kindle Direct Publishing ofera un astfel de canal de publicare si sunt multe exemple de autori self-published care au avut succes. Totusi, acestia nu vor fi descoperiti vreodata, din intamplare, intr-un supermarket sau intr-o librarie.

Astfel ne reintoarcem la sfarsitul anilor 30, cand apare MMP pentru prima data - consumul de carte isi pierde din utilitatea culturala, care a marcat perioada de glorie a formatului MMP si devine un bun de tip experiential, in care formatul, modul de acces si proprietatea asupra cartii impart consumul in sectiuni distincte.

Nu e o supriza, dar macar nu mai este un adevar soptit intre cunoscatori - media tradițională nu mai vinde cărți. Editurile trebuie sa inceteze sa mai promoveze cartea si sa inceapa sa cultive comunitatea. Succesul in 2026 nu depinde de campanii masive de PR.

Fondurile se muta de la turneele de promovare fizice catre publicitatea platita pe retelele sociale si parteneriatele cu creatori de continut. Romania e din nou norocoasa, avanseaza prin salturi, nu a trebuit sa treaca vreodata prin faza turneelor de autor. Cu un pic de noroc scapam si de marketing pe social-media (SM), externalizam totul la influenceri si cititori pasionati.

Pentru librarii, asta inseamna competitie directa cu algoritmii platformelor sociale si raspuns in timp real la orice trend, tendinta care apare pe SM, pentru a atrage cititori. Competitia cu algoritmii nu se refera la o eficienta crescuta a librarilor, ci la un fond de cunoastere idiosincratic care extinde orizontul de asteptari si de informatii pe care le poate oferi cititorilor, dincolo de datele agregate ale algoritmilor. Cu alte cuvinte, librarii ar putea avea un avantaj fata de AI si algoritmi in masura in care nu intra in competitie pe aceleasi fond de cunostinte. De aici si tendintele de nisare ale librariilor si de extindere a catalogului de autori catre titlurile din midlist/coada lunga, nu doar top vanzari.

Mai inseamna ceva - ca sa poti razbate prin zgomotul de fundal, editurile trebuie sa-si cunoasca foarte bine audienta - deci devine o industrie tot mai data-intensive, cu nevoi analitice tot mai mari, iar librariile trebuie sa identifice titlurile de umplutura vs cele care fac intr-adevar o diferenta, prin tractiune, publicul caruia i se adreseaza si momentul cultural din care face parte. In epoca AI si a algoritmilor, librarul (poate) face diferenta.

The Bookseller intreaba la fiecare inceput de an, personalitati din lumea editoriala despre ce va aduce noul an.

TLDR - editiile exclusive vor continua sa atraga public, audiobooks vor creste, literatura de gen va continua sa domine vanzarile (SFF, Romance, Graphic Novels). Cartile ca antidot al polarizarii socale (de ce? cum? in ce fel? nu ni se spune) si librariile trebuie sa puna accent pe dimensiunea lor comunitara si de hub experiential.

Adam Mastroiani zice ca nu, dar cu niste nuante. Textul va ramane forma dominanta de comunicare datorita unor capabilitati pe care, deocamdata, audio si video nu le au - cautarea, indexarea, arhivarea, densitatea informatiei.

Dar acesta e un argument tehnic, de procesare a informatiei, care nu ne spune ce se va intampla cu lectura cartilor.

De fapt, lectura s-a metamorfozat si a depasit marginile paginilor, imprastiindu-se in fiecare colt al vietii noastre, unde, ca un lichen de stanca, va atenta pe ascuns la integritatea moleculelor audio-video din sedimentele consumului nostru media. Optimism? Cu siguranta.

O societate post-literata nu va arata deloc ca una pre-literata. Lectura nu poate sa dispara cu totul pentru ca nu exista un inlocuitor al ei. E inca cel mai eficient mod de comunicare al unei societati care vrea sa construiasca viitorul.

P.s: comentariile la articol is inca si mai interesante. I.e - I don’t believe we are heading towards a post-literate society. I think we’re moving towards a post-literate condition. A condition in which literacy is being redefined downward. I have no doubt that books and literacy will survive. I also believe that mass literacy as a shared baseline is eroding.

Mark Williams, care are un newsletter interesant pe Linkedin despre lumea editoriala si nu numai, discuta, in stitlul sau acid si vitriolic, despre atitudinile pe care el le numeste neo-luddite cu privre la AI in lumea publishingului de carte.

Putem sa nu fim de acord cu el, dar e una dintre putinele persoane care contesta ceea ce in prezent pare sa fie o pozitie defensiva si conservatoare cu privire la AI in publishing.

Daca vrei sa nu devii o victima a tehnologiilor asupra caruia nu ai niciun control, dincolo de rezistenta trebuie sa existe si prefiguratii ale unor utilizari alternative si care submineaza functia lor originala.

Cel de-al 43-lea seminar anual de formare profesionala pentru librari, organizat la Scuola per Librai Umberto e Elisabetta Mauri a evidențiat temele cheie cu care se confruntă piața italiană și modul în care librarii și editorii se vor adapta noilor provocări.

pe scurt - succesul nu mai este dictat doar de calitatea textului, ci de vizibilitatea algoritmică și prezența pe platformele sociale. Transformarea a adus o întinerire și o diversificare a audienței, datorită comunităților active de tip BookTok

Pentru a supraviețui în acest mediu saturat, editurile trebuie să adopte o strategie hibridă care combină curatorierea umană cu tehnologia avansată. Viitorul aparține conținutului conceput „audio-first” și instrumentelor digitale care elimină fricțiunile dintre descoperire și consum, unde datele de consum și loialitatea față de comunitate devin noile monede de schimb ale succesului editorial.

partea 1 - transformările profunde prin care trece piața germană de audiobook-uri și de teatru radiofonic sub influența platformelor internaționale și a digitalizării accelerate.

partea 2 - platformele digitale și noile modele de afaceri transformă nu doar consumul, ci și producția de conținut audio.

partea 3 - explorează intersecția dintre platformele de socializare, economia creatorilor de conținut și piața audiobook-urilor.

partea 4 - personalizare și mecanismele de discovery

partea 5 - provocarea majoră a fragmentării platformelor și soluțiile tehnice pentru vizibilitate